"N-am nevoie de căşti, frate! Io simt muzica! Hahahahaha"
Călare pe dric
Transmit ritmic
E momentu' critic
Literar lovesc la cap ca bâta-n neolitic.
Toţi aleargă din sens opus
Fără puls
Pe un drum impus
Care nu duce sus.
E-un lucru ce trebe spus
Tre' să te prinzi
Dacă nu eşti mintal redus.
Iau totu-n râs plus
E ca la circ
Unii-ncearcă să-şi refacă viaţa pe minus.
Menţionez, nu sunt legat atât de-acest pământ
Ca dragostea eternă dintre muscă şi... îngrăşământ.
Identitatea mea naţională e egală
Cu drepturile civile din viaţa reală.
Am o viaţă normală
Cu şanse mari s-ajung la bătrâneţe-n pula goală.
Stau în studio ca-n bunker
împing la limite limba română uzuală
De mulţi prost vorbită.
Decât să cad, mai bine cobor,
Decât să decad, mai bine mor,
"Căci totul se rezumă la umor".
Imitând popoare inferioare nu devii superior,
Vrei un profesor sau vrei un dresor?
Gustul banilor este dulce,
Te seduce, dar se duce,
Când ultimul leu e luat de vânt
Revii violent pe pământ.
Necunoscând decât plăcerea de-a fuma sau da pe gât
Ajungi să fii urât de toţi, tre' să vrei mai mult.
Fiecare zi e bună, dar se termină prost,
Una pe faţă, una pe dos,
Da, ştiu, da' nu cunosc.
Un om sensibil într-o lume de rechini, e inutil,
încetează, încetează să mai fii copil.
