Taie, taie, huh, taie
Taie dorul ăsta crud, mut, surd, brut
Taie tot ce-am trăit de la-nceputTaie visu′ meu neîmplinit
Taie amintirea că de mult o viață te-am iubit
Ce erou ești pe WhatsApp, cuvintele se scriu ușor
Cuvinte grele și murdare care spintecă și dor
Eu le șterg să nu le văd acolo, dar ele nu mor
Se imprimă pe retină, se transformă ușor-ușor
Într-o tristă poezie, într-o piesă în minor
Într-un vis din altă viață, într-o lacrimă de dor
Taie, taie ața dintre noi
Noi n-am fost nicicând, niciunde, niciodată amândoi
Ploaia rece pe poteci
Timpul treci, tu nu mai treci
Ploaia rece va spăla
Lacrimile calde în urma ta
Ploaia rece pe poteci
Timpul treci, tu nu mai treci
Ploaia rece va spăla
Lacrimile calde în urma ta
Hei, hm
Bagă, bagă, bagă, bagă
Hei
Urbanist, Urbanist, hm
Mi-a zis mama odată că
Nimeni nu-nțelege și nimeni nu te iartă
Că lumea e oarbă când e vorba de efort
Și nu tre' să știe nimenea cât ai muncit de fapt
Că viața-i tare crudă
Și tre′ să mergi numai cu fruntea înainte
Niciodată să te-apleci
Când greutățile te-apasă și oare de ce
La alții e totu' bine, numai la tine nu e
Când n-ai un ban pus deoparte
Și nu-i cu "Doamne ajută!", să îți faci și tu o parte
Și-a trebuit să te-angajezi să faci ceva
În loc să vezi de visu' tău
S-ajungi acolo unde vrea inima ta
Acolo unde visai de mic
Încă de când vedeai la alții și n-aveai nimic
Acolo unde nimic nu te atinge și teama nu te-nfrânge
Și tu ești șeful tău, ha, știi ce zic, ha
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă muncă, bagă muncă, bagă muncă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine tu
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă muncă, bagă muncă, bagă muncă bine
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine
Bagă, bagă, bagă, bagă, bagă, bagă bine tu
Bagă tu că nimeni n-o să bage pentru tine, hei
Uite dealu′, uite valea (mmm)
Uite drumu′, uite calea (mmm)
Doru' e prietenul, doru′ este cântecul (mmm-mm)
Oamenii uită de el, oamenii aruncă cu pietre în el, nu
Spală nici răul de apă, nici sânge, nici ploaia ce tot de dor plânge, nu
Și ce va rămâne din noi? Da
Că toți ne scăldăm în noroi și
Pereții din suflet ni-s goi
Și sufletul rece și vremea ne trece
Ascultă de nori și de iarbă
Ascultă de vântul ce zburdă-n copaci
Ascultă, omule-n bine
Ascultă pământul și taci
Ascultă de nori și de iarbă
Ascultă de vântul ce zburdă-n copaci
Ascultă, omule-n bine
Ascultă pământul și taci
"Ce te legeni, codrule, fără ploaie, fără vânt
Cu crengile la pământ, cu crengile la pământ?"
"De ce nu m-aș legăna dacă trece vremea mea?
De ce nu m-aș legăna dacă trece vremea mea?"
Dacă trece vremea mea...
Iartă-mă că te-am iubit prea mult
Și că nu pot să te mai uit
Că n-am putut să fiu ceva ce ai fi vrut
Că te-am iertat prea mult
Că am slăbit așa de când te-am cunoscut
Iartă-mă c-am fost așa de bună și nu te-am durut
Eu, uite, nu te pot ierta că nu m-ai vrut
Și că m-ai judecat că despre tine am scris atât de mult
Două albume, mai puține n-am putut
Serios, am încercat să nu mai scriu, dar dorul m-a durut
Și-am scris, crezând că o să treacă, dar n-a mai trecut
Și te-aș fi vrut mai mult, dar numai două toamne te-am avut
Și nici acelea nu m-au încălzit căci te-am pierdut de mult
Încă de la-nceput, când mi-ai cântat și te-am crezut
Tu nu ai fost vreodată al meu, eu nu te-am avut
Ci doar mi s-a părut, eu nu te-am avut
Ci doar mi s-a părut...
Și-acuma totul s-a futut
Că dorul meu degeaba strigă dacă tu ești surd
Și glasul meu degeaba cântă dacă pentru tine-i mut
Și eu sunt doar o fetișcană din trecut
Care ca proasta te-a iubit mai mult decât ți-ai fi imaginat
Că ai fi meritat, dar timpul este scurt
Și eu nu mai ascult bătăile inimii mele ce se rup către necunoscut
Și drumul meu spre viitor e-atât de scurt
Pentru că tu nu mai ești casa mea de mult
M-aș fi-ntors la tine acasă, Doamne, ce aș fi vrut!
Dar tu nu mai ești casa mea de mult
